Cine va câștiga alegerile parlamentare 2020?


Ultimul sondaj apărut arată cele mai recente evoluții ale intențiilor de vot. PNL și PSD sunt umăr la umăr.
Sondajul a fost realizat de Centrul de sondare ADS, la comanda Partidului Ecologist Român. Conform datelor înregistrate, lupta de la Alegerile Parlamentare este una strânsă, mai ales în atingerea pragului electoral. UDMR, PMP, Pro România şi PER se luptă pentru a depăşi 5%.

Intenţia de vot pe partide

  • PNL – 31,2%
  • PSD – 27,3%
  • USR-PLUS – 12,5%
  • UDMR – 5,1%
  • PMP – 4,8%
  • Pro România – 4,6%
  • PER – 4,3%
  • PPU-sl – 2%
Sondajul a fost realizat prin metoda CATI, pe un eşantion de 1280 de persoane peste 18 ani (55% femei şi 45% bărbaţi). Prezenţa probabilă la vot este de 38%. Marja de eroare este de plus/minus 3,4%.

Câte secții de votare vor fi disponibile în străinătate
Mai sunt doar câteva săptămâni până la organizarea alegerilor parlamentare, iar autoritățile au început deja pregătirile. În acest context Ministerul Afacerilor Externe a înaintat, luni, către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), propunerea de organizare a 748 de secţii de votare în străinătate.

Potrivit MAE, cele mai multe secţii de votare vor fi organizate în Spania (140 de secţii, faţă de 143 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Italia (137 de secţii, faţă de 142 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Germania (61 de secţii, faţă de 80 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Marea Britanie (50 de secţii, faţă de 72 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Franţa (48 de secţii, faţă de 50 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), S.U.A. (36 de secţii de votare, faţă de 38 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Republica Moldova (30 de secţii, faţă de 37 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Belgia (19 secţii de votare, faţă de 23 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Austria (17 secţii, la fel ca la alegerile prezidenţiale din 2019), Irlanda (16 secţii, la fel ca la alegerile prezidenţiale din 2019), Olanda (15 secţii, faţă de 25 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Grecia (11 secţii, la fel ca la alegerile prezidenţiale din 2019), Norvegia (10 secţii, la fel ca alegerile prezidenţiale din 2019), Danemarca (10 secţii, faţă de 12 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Portugalia (9 secţii, la fel ca la alegerile prezidenţiale din 2019), Canada (7 secţii, faţă de 9 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Elveţia (7 secţii, faţă de 8 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Australia şi Noua Zeelandă (7 secţii, la fel ca la alegerile prezidenţiale din 2019), Ungaria (7 secţii, faţă de 6 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019) şi Finlanda (4 secţii, faţă de 3 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019).

Autor: Leonard Bădilă (www.capital.ro)

Alte sugestii

Care este profilul votanților în România (Studiu)
Opt formaţiuni politice şi doi candidaţi independenţi s-au înscris în cursa pentru un loc de parlamentar pentru românii din străinătate.
Lista candidaților PSD la parlamentare în Diaspora/ Care sunt criteriile de selecție
PNL a stabilit cine va candida pe lista pentru Diaspora la alegerile parlamentare.
A fost prelungit termenul de înscriere la votul prin corespondență pentru românii din Diaspora